Hei, am revenit cu cea de-a treia parte, asa cum am promis.
O sa observati ca aceasta postare nu incepe ca de obicei cu o poza, chiar nu am gasit ceva ce ar putea simboliza ceea ce simt in prezent.
Pentru cei noi veniti pe aceasta pagina, aveti
aici si
aici primele doua parti.
Dupa operatie am fost dusa la terapie intensiva, niste asistente foarte dragute au avut grija ca toate lucrurile mele sa ajunga langa patul meu si au avut grija de mine ca sa imi ofere tot ce aveam nevoie.
Pe la ora 22.00 am vazut-o pentru a doua oara pe Maya, era atat de micuta, imi era frica sa o tin in brate dar in acelasi timp stiam ca ea este ratiunea mea, pentru ea voi lupta in viata, ca o voi proteja de tot ce este rau pe lumea aceasta.
A doua zi am fost mutata in salon, desi imi era putin rau imi doream nespus de tare sa imi vad pitica, acum deja eram pe acelasi etaj.